Diversitate de opinii și puncte de vedere,

Glosar Valori Valorile sunt convingeri generale despre scopurile dezirabile pe care oamenii ar trebui vederea slăbește în fața ochilor se străduiască să le atingă în viață.

Acestea motivează acțiunile și servesc ca principii orientative pentru luarea unei decizii cu privire la modul de a acționa.

Valorile transcend acțiuni și contexte specifice și au o însușire normativă și prescriptivă cu privire la ce s-ar cuveni să se facă sau să se gândească în diferite situații.

Fără o precizare a valorilor importante pentru o societate democratică și interculturală, restul elementelor de competență din cadrul modelului ar putea servi multor altor tipuri de ordine politică, inclusiv celor de tip nedemocratic.

aplicația de restaurare a vederii

De exemplu, cineva poate fi un cetățean responsabil, cu bune abilități de comunicare și bine informat din punct de vedere politic într-o dictatură de tip totalitar, dacă ar exista un alt tip de valori la baza judecăților, deciziilor și acțiunilor sale.

Astfel, valorile pe care la conține modelul cadrului de referință se află în centrul competenței democratice și sunt esențiale pentru caracterizarea acestui tip de competență. Valorizarea demnității umane și a drepturilor omului Primul set de valori se bazează pe convingerea generală că toate ființele umane au aceeași valoare, aceeași demnitate, au dreptul la același respect și la aceleași drepturi ale omului și libertăți fundamentale și ar trebui să fie tratate ca atare.

Account Options

Aceasta presupune convingerea că drepturile omului sunt universale, inalienabile și indivizibile și se aplică tuturor fără deosebire. Drepturile omului asigură setul minim necesar de mijloace de protecție esențiale pentru o viață demnă și asigură o bază esențială pentru libertate, egalitate, dreptate și pace în lume.

  1. Katie Piper și-a recăpătat vederea
  2. 2 5 viziunea este cât de mult
  3. Locul de muncă — inhibitor sau incubator al diversității?
  4. Acest articol oferă profesorilor informații și idei practice de promovare a incluziunii și de a abordare a tematicii diversității culturale și toleranței cu elevii.
  5. Științifică și mitologică viziune asupra lumii
  6. O metodă completă de restabilire a vederii
  7. Viziunea 15 cum să se îmbunătățească

Valorizarea diversității culturale Al doilea element de competență se bazează pe convingerea generală că alte afilieri culturale, variabilitatea și diversitatea culturală și pluralismul perspectivelor, punctelor de vedere și practicilor ar trebui să fie privite pozitiv, apreciate și prețuite.

Aceasta presupune că diversitatea culturală este un bun al societății, că oamenii pot învăța și beneficia de pe urma perspectivelor diverse ale altora și că diversitatea culturală ar trebui să fie promovată și protejată.

Interacțiunea între oameni, indiferent de diferențele culturale percepute ar trebui bazate pe dialog intercultural în scopul asigurării conviețuirii ca egali în societate. Există o tensiune potențială între valorizarea drepturilor omului și valorizarea diversității culturale: într-o societate care a adoptat drepturile omului ca valoare fundamentală, valorizarea diversității culturale va avea anumite limite, impuse de nevoia de a promova, respecta și apăra drepturile omului și libertățile altor oameni.

Astfel, diferitele credințe și practici culturale ar trebui să fie apreciate doar dacă nu încalcă drepturile omului și libertățile fundamentale. Valorizarea democrației, dreptății, echității, egalității și a statului de drept Al treilea set de valori se bazează pe o serie de convingeri diversitate de opinii și puncte de vedere de felul în care ar trebui să funcționeze și să fie guvernate societățile.

Toți cetățenii ar trebui să poată să participe la fel direct sau indirect, prin reprezentanți aleși la procedurile prin care sunt formulate și stabilite legile care servesc pentru a organiza societatea, să se implice activ în procedurile democratice care funcționează la nivelul societății lor aceasta însemnând inclusiv dreptul de a nu participa în anumite cazuri, din motive ce țin de conștiință sau de situație.

Deciziile trebuie să fie luate de majoritate, dar trebuie să fie asigurat și tratamentul corect și echitabil al minorităților de orice fel.

Dreptatea socială, echitatea și egalitatea ar trebui să funcționeze la toate nivelurile societății. Statul de drept presupune ca toți membrii societății să fie tratați corect, echitabil, imparțial și la fel, în conformitate cu legile care se aplică tuturor.

Atitudini O atitudine reprezintă orientarea mentală generală pe care o adoptă o persoană față de cineva sau ceva de exemplu, o persoană, un grup, o instituție, o problemă, un eveniment, un simbol. Atitudinile au de obicei patru componente: o convingere sau opinie despre obiectul atitudinii, o emoție sau un sentiment față de obiect, o evaluare pozitivă sau negativă a obiectului și o tendință de a se comporta într-un anumit fel față de obiect.

Deschiderea față de alteritate culturală și față de alte convingeri, viziuni asupra lumii și practici Deschiderea este o atitudine, fie față de alte persoane care sunt percepute ca având afilieri culturale diferite de cele proprii, fie față de viziuni asupra lumii, convingeri, valori și practici care diferă de cele proprii.

Deschiderea implică sensibilitate față de diversitatea culturală, curiozitate și interes pentru a învăța despre alte orientări și afilieri culturale și alte viziuni asupra lumii, convingeri, valori și practici, precum și dispoziția de a amâna judecarea și neîncrederea în ceea ce este diferit și de a analiza propriile convingeri, valori și practici. Deschiderea presupune de asemenea disponibilitatea emoțională de căutare de oportunități pentru dezvoltarea de relații cu alții care sunt percepuți ca fiind diferiți de sine.

Respectul Respectul este o atitudine de apreciere, recunoaștere și considerație față de cineva sau ceva de exemplu, o persoană, o convingere, un simbol, un principiu, o practică.

În schimb, este o atitudine care implică aprecierea demnității și dreptului celeilalte persoane de a avea acele afilieri, convingeri, opinii sau practici, recunoscând și confirmând în același timp diferențele care există între sine și celălalt. Atitudinea de respect este necesară pentru a diversitate de opinii și puncte de vedere atât interacțiunea democratică, cât și dialogul cu alți oameni.

Totuși, respectul trebuie să aibă anumite limite: nu trebuie să se acorde respect față de conținutul convingerilor și opiniilor sau stilurilor de viață și practicilor care încalcă demnitatea, drepturile omului și libertățile altora.

Locul de muncă – inhibitor sau incubator al diversității?

Toleranța poate, în unele contexte, să transmită conotația îndurării pur și simplu sau a împăcării cu starea de diferență și o atitudine de superioritate, de la cineva care tolerează la cineva sau ceva care este tolerat.

Respectul se bazează pe recunoașterea demnității, drepturilor și libertăților celorlalți și a relației de egalitate între sine și ceilalți. Spiritul civic Spiritul civic reprezintă o atitudine de solidaritate și datorie față de o comunitate sau un grup social, dincolo de persoanele apropiate din familie sau grupul de prieteni.

Fiecare persoană aparține unor grupuri multiple și poate avea spirit civic față de acestea. Responsabilitatea Responsabilitatea este o atitudine față de propriile acțiuni.

Aceasta apare atunci când o diversitate de opinii și puncte de vedere are obligația de a acționa într-un anumit mod și merită laude sau reproșuri pentru a fi acționat sau nu în acel mod.

O persoană responsabilă are capacitatea să reflecteze la propriile acțiuni, să formuleze intenții despre modul de a acționa și să execute acțiunile pentru care a optat. Responsabilitatea poate necesita curaj în măsura în care luarea unei atitudini principiale poate impune să acționezi pe cont propriu, să acționezi împotriva normelor comunității sau să contești o decizie colectivă pe care o consideri greșită.

Sugata Mitra: Can kids teach themselves?

Astfel, poate exista uneori o tensiune între spiritul civic și responsabilitatea morală. Autoeficacitatea Autoeficacitatea este o atitudine față de sine.

viziunea la 10 priviri

Aceasta implică încredere în propria capacitate de a întreprinde acțiuni care sunt necesare pentru atinge anumite obiective. Această încredere necesită la rândul său convingerea că poți să înțelegi ceea ce se cere, să formulezi judecăți corespunzătoare, să selectezi metode potrivite pentru a realiza anumite sarcini, să treci de obstacole, să influențezi ceea ce se întâmplă în jurul tău.

viziunea restabilită la 1

Toleranța la ambiguitate Toleranța la ambiguitate reprezintă o atitudine față de situații în care este perceput un grad semnificativ de incertitudine și în care sunt posbile interpretări multiple, uneori chiar opuse sau incompatibile. Astfel, toleranța la ambiguitate implică recunoașterea faptului că pot să existe perspective și interpretări multiple ale unei situații și că perspectiva proprie poate să nu fie cu nimic mai bună decât perspectivele altora, acceptarea complexității, a contradicțiilor și a lipsei de claritate, precum și disponibilitatea de a-și asuma sarcini și atunci când există numai informații incomplete sau parțiale, printr-o abordare constructivă.

Cel mai vizualizat

Abilități O abilitate reprezintă capacitatea de a pune în practică tipare complexe, bine organizate de gândire sau de comportament, într-o manieră adaptivă, pentru a îndeplini un anumit scop sau obiectiv. Abilitățile de învățare autonomă Abilitățile de învățare autonomă sunt acele abilități de care o persoană are nevoie pentru a desfășura, a organiza și a-și evalua activitatea de învățare, în funcție de nevoile proprii, într-o manieră dirijată de sine și după propriile reguli, fără a fi îndemnată de alții.

Aceste abilități sunt importante pentru o cultură a democrației fiindcă le dau posibilitatea oamenilor să învețe singuri despre aspectele politice, civice și culturale, apelând la surse multiple și diverse, la îndemână și nu numai, în loc să se bazeze doar pe agenți din mediul lor imediat care să le ofere informații despre aceste probleme.

Abilitățile de gândire critică și analitică Abilitățile de gândire analitică sunt acele abilități care sunt necesare pentru a analiza materiale de orice fel de exemplu, texte, argumente, interpretări, controverse, evenimente, experiențeîn mod sistematic și logic prin acțiuni precum: descompunerea materialelor și elemente constitutive; interpretarea semnificației fiecărui element; examinarea elementelor unele în raport cu altele; identificarea contradicțiilor și discrepanțelor; extragerea rezultatelor analizei pentru a formula concluzii logice și justificabile cu privire la întreg.

Abilitățile de ascultare și observare Abilitățile de ascultare și observare sunt abilități care sunt necesare pentru a înțelege ce spun alți oameni și pentru a învăța din comportamentul altor oameni. Pentru a înțelege ce spun alți oameni este nevoie de o ascultare activă — a fi foarte atent nu numai la ce se spune, ci și la cum se spune, prin tonul utilizat, volum, sonoritate, ritmul și fluența vocii și a fi atent și la limbajul corporal care însoțește vorbirea, în special mișcările ochilor, expresiile feței și gesturi.

tratament ocular vedere slabă

Empatia Empatia reprezintă setul de abilități necesare pentru a înțelege și a se raporta la gândurile, convingerile și sentimentele altor oameni și a vedea lumea din perspectiva altor oameni. Empatia presupune capacitatea de a ieși din propriul cadru de referință psihologic și capacitatea de a percepe și de a înțelege cadrul de referință psihologic și perspectiva altei persoane.

Această abilitate este fundamentală pentru înțelegerea afilierilor culturale, a viziunilor asupra lumii, convingerilor, intereselor, emoțiilor, dorințelor și nevoilor altor oameni.

dieta pentru deficiențe de vedere