Ocupație cu deficiențe de vedere. Ocupație pentru vedere, Poţi trăi toată viaţa cu sau fără ochelari, alegerea e a ta
Conținutul
- O SANSA PENTRU PERSOANELE CU DEFICIENTE DE VEDERE diferența dintre miopie și hipermetropie
- Google Kitaplar
- Încărcat de
- Page 92 - Consiliere clasa VI Ocupație pentru vedere
- B2 (clasificare) - B2 (classification) - vacante-de-vis.ro
- Ocupație cu un copil cu deficiențe de vedere
- Altfel de răspunsuri - Cum ajută tehnologia persoanele cu deficiențe de vedere?
O SANSA PENTRU PERSOANELE CU DEFICIENTE DE VEDERE diferența dintre miopie și hipermetropie
Tabel 1. Rezultatele obținute la evaluarea inițială Rezultatele obținute în urma evaluărilor Rezultatele inițiale și finale obținute Rezultatele finale și inițiale ale subiectului - Rezultatele inițiale și finale - subiectul Progresul obținut în urma aplicării programelor de intervenție Acest domeniu folosește o abordare centrată pe cliente și un mediu de acțivități care facilitează performanța ocupațională, promovând starea de bine a individului și relațiile cu mediul înconjurător, în scopul ameliorării calității vieții.
Ocupație cu deficiențe de vedere de aplicabilitate a acestei abordări terapeutice este unul larg, iar lucrarea de față își propune realizarea unui studiu în domeniul întervenției terapeutice la copii cu nevoi speciale, mai exact cei cu deficiență senzorială de vedere. Cercetarea a fost realizată cu ajutorul studiilor de caz și dorește să pună în evidență modalitatea terapeutică de intervenție ocupațioanală destinată copilului cu dizabilități, precum și rezultatele obținute, pentru a arăta faptul că această abordare terapeutică este benefică și contribuie cu succes la remedierea anumitor disfuncții.
Lucrarea de față cuprinde trei capitole.
- Marinar cu deficiențe de vedere - Please Enable Cookies
- Când obosiți vederea vă este mai proastă
- Fotografii relevante fără drepturi de autor Marinar cu deficiențe de vedere Într-un an, un copil recunoaște cu ușurință un mic obiect de la o distanță de un metru, iar cu doi ani el poate privi un lucru care este la distanță de 2, metri.
- Abordari Terapeutice La Copii Cu Deficiente de Vedere | PDF
Primele două capitole conține partea teoretică a lucrării, mai exact date amănunțite despre deficiențele de vedere, cerințele speciale, particularități ale copilului cu deficiență de vedere și terapia ocupațională. Cel de-al doilea capitol conține metodologia cercetării, cinci studii de caz urmate de planurile de intervenție personalizate și concluziile generale.
Google Kitaplar
Concluzionând putem afirma că scopul terapiei ocupaționale cu privire la copilul cu nevoi speciale este acela de a-l ajuta, sprijini să se adapteze mediului din care face parte, de a crea o atmosfera propice dezvoltării capacităților funcționale și de a face o activitate să fie controlată de copil în limitele permise de deficiența sa.
Pierderea acestei funcţii, fie de la naştere sau în urma unui accident reprezintă o deficienţă gravă.
Poţi trăi toată viaţa cu sau fără ochelari, alegerea e a ta Cunoaște cerințele față de existența și asigurarea seturilor pentru piesele de schimb, accesorii, instrumente, materiale, consumabile, mijloace de semnalizare, mijloace personale de protecție, bunuri de salvare în situații de avarie și incendiu, consumabile medicale și sanitare obligatoriu necesare la realizarea procesului de navigabilitate. Cunoștințe referitoare la instrumente, aparate, tehnica și echipamente Cunoaște elementele constructive și mecanismele navale.
Analizatorul vizual este organul cel mai important atunci când vorbim de percepţii. El este calea de mijloc prin care fiinţa umană comunică cu mediul de viaţă, însă persoanele care nu dispun de calitatea acestui analizator, tind să trăiască într-o lume imaginară, într-un univers care încearcă să dea sensul cât mai apropiat de cel de realitate tuturor noţiunilor Frumos, Lumea persoanelor cu deficienţe de vedere este o lume a sunetelor, a percepţiilor tactile prin care subiectul preia informaţia utilă vieţii sale, informaţie pe care o asociază încercând să îi redea un sens real.
Trebuie însă să nu confundăm niciodată termenul deficienţă cu cel de handicap. Handicapul se consideră a fi o funcţie a raporturilor personale deficite cu mediul lor de viaţă. El ia naştere atunci când subiecţilor le stau în cale obstacole materiale, culturale, sociale, ce îi împiedică să acceadă la diversele sisteme ale societăţii, care sunt puse la dispoziţia celorlalţi cetăţeni.
Handicapul este rezultatul lipsirii, pierderii sau limitării unor posibilităţi de participare în mod egal cu alţi indivizi la viaţa comunităţii, la sarcinile societăţii.
Încărcat de
O pierdere severă sau completă a pierderii de vedere, va provoca inevitabil întârzieri sau dificultăți în îndeplinirea etapelor de dezvoltare, acestea incluzând, comunicarea și limbajul, interacțiunea socială, abilitățile de viață independentă, joacă și învățare.
Deficienţele senzoriale sunt determinate de unele disfuncţii sau tulburări la nivelul principalilor analizatori, vizual şi auditiv, cu implicaţii majore asupra desfăşurării normale a vieţii de relaţie cu factorii de mediu, dar şi a proceselor psihice ale persoanei, având o rezonanţă puternică în conduita şi modul de existenţă al acesteia.
Datorită particularităţilor celor doi analizatori, precum şi rolul lor în procesele psihice, este nevoie de o abordare diferenţiată a tulburărilor care pot interveni la nivelul lor. Astfel au apărut surdologia şi tiflologia, două discipline psihopedagogice responsabile de studierea, descrierea şi cunoaşterea deficienţelor de auz şi de văz.
Page 92 - Consiliere clasa VI Ocupație pentru vedere
Deficienţele de vedere reprezintă ramura deficienţelor senzoriale, ele fiind studiate de tiflologie, disciplina cu caracter interdisciplinar alcătuită din două componente: tiflopsihologia şi tiflopedagogia. Fiind o disciplină psihopedagogică, are fixate două grupe de obiective pe care miopie nouă metodă atinge: obiectivele recuperatorii şi compesatorii reprezintă prima grupă şi obiectivele educaţionale cea de-a doua grupa.
În prima grupa intră ocrotirea vederii restante, prevenirea, remedierea şi înlăturarea unor posibile tulburări în planul dezvoltării psihometrice, utilizarea la maximum a celorlalte simţuri pentru a completa sau înlocui vederea, corectarea reprezentărilor vizuale, îmbogăţirea reprezentărilor vizuale prin noi experienţe.
La cea de-a doua categorie intră orientarea şcolară şi profesională a deficitului, accesul la gradele şi formele de învăţământ, pregătirea atât ştiinţifică, cât şi cea tehnică şi culturală, dar şi operaţionalizarea informaţiilor educaţionale prin metode şi mijloace accesibile. Conceptul de deficienţă vine în strânsă legătură cu termeni specifici literaturii de specialitate, precum cel de 12 handicap, reabilitare şi incapacitate.
B2 (clasificare) - B2 (classification) - vacante-de-vis.ro
Cel dintâi este reprezentat ca un dezavantaj pentru fiinţa umană, ce are în vedere pierderea şi limitarea unor şanse de a lua parte la viaţa socială, aflându- se la acelaşi nivel cu ceilalţi oameni. Această noţiune face legătura între persoana cu deficienţe şi societate sau mediul de viaţă.
Atunci când facem referire la noţiuni precum deficienţă de vedere, trebuie să analizăm şi alţi termeni, care sunt în strânsă legătura cu aceasta. Aceasta se poate determina cu ajutorul optotipilor, acestea fiind tabele optometrice care sunt alcătuite din mai multe rânduri cu semne specifice, litere, cifre sau chiar imagini de mărime descrescândă, toate mărimile fiind verificate statistic.
La sfârşitul şi începutul fiecărui rând este specificată distanţa de la care pot fi percepute imaginele de analizatorul vizual. De regulă, această examinare se face de la o distanţă fixă, mai exact cinci metri.
Din aceste tabele reies rezultatele deficienţei care prezintă diferite grade, de la pierderea totală a acuităţii vizuale până ocupație cu deficiențe de vedere ambliopii de diferite grade: uşoare, medii, grave. Toate tulburăril de vedere au la bază două concepte: acuitatea vizuală şi mărimea câmpului vizual, cu toate că mulţi cercetători au demonstrat că nu este suficientă evaluarea acestora pentru a identifica gradul deficienţelor vizuale sau pentru a oferi o descriere a fiecărui grad în parte.
Pe lângă acuitatea vizuală şi câmpul vizual, ca principali indicatori funcţionali în aprecierea dificultăţilor în vedere, întâlnim şi sensibilitatea luminoasă, cea de contrast şi sensibilitatea cromatică.
Orice persoană care şi-a pierdut sau prezintă o anomalie a funcţionării, structurii analizatorului vizual are deficienţe vizuale. Acestea din urmă pot fi de diferite nivele: persoane cu cecitate şi persoane cu vedere scăzută sau limitată — ambliopie. În prima categorie, persoanele cu cecitate, intră persoanele care nu percep deloc lumina, iar ca particularităţi specifice se evidenţiază incapacitatea de a se deplasa într-un mediu necunoscut, imposibilitatea de a percepe de la distanţa de un metru numărul de degete aflate în mişcare.
Ocupație cu un copil cu deficiențe de vedere
Pentru cea de-a doua categorie sunt încadrate persoanele diagnosticate cu ambliopie. Aceasta din urmă este văzută ca fiind o tulburare de vedere ce desemnează toate cazurile de diminuare a capacităţii vizuale, indiferent de etiologie sau nivelul de gravitate Cziker, Potrivit lui C.
Buică clasificarea deficienţelor de vedere ia în considerare două mari criterii: pe de o parte momentul instalării afecţiunii vizuale şi pe de altă parte gradul acesteia. În funcţie de primul criteriu, momentul instalării afecţiunii vizuale se identifică deficitul ocupație cu deficiențe de vedere congenital şi deficitul vizual dobândit.
Acest autor consideră că este important să se precizeze dacă procesul patologic corespunzător pierderii de vedere este evolutiv, conducând la agravarea deficienţei şi chiar la orbire, ori a dispărut, lăsând în urmă sechele depistate la examenul făcut de oftalmolog.
Studiile de specialitate susţin faptul că o persoană poate fi considerată cu deficienţe de vedere uşoare, dacă are acuitatea vizuală mai mică de 0,3.
Printre clasificările deficienţelor aparatului ocular se regăseşte următoarea clasificare care este acceptată în Clasificarea internaţională a deficienţelor, incapacităţilor şi handicapurilor adoptată de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii: — absenţa ochiului, deficienţă vizuală profundă la ambii ochi, cineva are o vedere foarte bună vizuală profundă a unui ochi cu vedere slabă a celuilalt, deficienţă vizuală mijlocie la ambii ochi, deficienţă vizuală profundă la un ochi și alte deficienţe ale acuităţii vizuale.
Aceste deficienţe ţin numai de tulburări la nivelul acuităţii vizuale, însă se regăsesc în plus şi o categorie care ţine de funcţia vizuală şi aparatul ocular.
Altfel de răspunsuri - Cum ajută tehnologia persoanele cu deficiențe de vedere?
Tot în cadrul clasificărilor avem ierarhizate tulburări de vedere în funcţie de indicii funcţionali ai analizatorului vizual: tulburări la nivelul acuităţii vizuale, care se măsoară cu optotipii şi se stabileşte numărul de dioptrii; tulburări la nivelul câmpului vizual-semnifică spaţiul pe care îl percepe ochiul când priveşte fix, limitele acestuia sunt între 50 şi 90 grade.
Este percepută ca fiind tulburare de vedere scăderea limitei astfel: scade între 10 şi 20 grade scăderi uşoare sau între scăderi medii şi între grade scăderi accentuate şi peste 40 grade scăderi grave.